Erorile de judecata, indiferent cat de evidente ar fi ele, pot face numai obiectul cailor de atac deschise de lege.

Spre deosebire de erorile de judecata, erorile materiale sunt simple omisiuni sau greseli strecurate cu privire la  numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale, astfel ca ele pot fi indreptate de instanta care a pronuntat hotararea judecatoreasca. (art. 442 alin. 1 Cod civil)

Asadar, este esentiala, cu precadere, diferentierea erorilor de judecata de cele materiale, pentru a se stabili regimul juridic aplicabil acestora.

Intr-o speta, petenta a sustinut ca ar fi necesara modificarea numelui reclamantei din cuprinsul hotararii judecatoresti, sustinand ca numele sau nu ar fi fost corect transcris. Instanta de judecata a respins cererea de indreptare a erorii materiale, deoarece petenta nu a realizat dovada ca ar fi una si aceeasi persoana cu reclamanta, asadar nefiind vorba despre o simpla eroare materiala, cum s-a sustinut.

Intr-o alta speta (Decizia 3719/2015 pronuntata de Tribunalul Arges), persoana juridica ce a solicitat indreptarea erorii materiale a sustinut ca ar fi una si aceeasi cu o alta persoana juridica, mentionata in cuprinsul hotararii judecatoresti, sustinand ca ar fi vorba despre o simpla eroare materiala strecurata cu ocazia redactarii hotararii judecatoresti.  Instanta a respins cererea de indreptare a erorii materiale, cu motivarea ca, pentru a se stabili daca persoana juridica petenta este continuatoarea in drepturi a persoanei juridice mentionate in cuprinsul hotararii atacate sau daca este vorba despre o simpla eroare materiala, se impune administrarea de probe, ceea ce nu este compatibil cu procedura indreptarii erorilor materiale.

Pe calea procedurii indreptarii erorilor materiale nu se poate completa dispozitivul unei hotarari judecatoresti. Astfel, intr-o speta reclamanta a solicitat inserarea mentiunii referitoare la cheltuieli de judecata in dispozitivul sentintei primei instante, insa o asemenea cerere este incompatibila cu dispozitiile art. 442 Cod de procedura civila, nefiind vorba de o eroare materiala in sensul textului legal anterior mentionat. In aceasta situatie, reclamanta putea urma procedura completarii hotararii judecatoresti, cale procedurala reglementata de art. 444 Cod procedura civila.

In concluzie, in situatia in care in hotararea judecatoreasca exista erori de judecata, si nu simple greseli minore, strecurate cu ocazia redactarii hotararii, partea nemultumita de rationamentul instantei de judecata cuprins in considerente sau de solutia pronuntata, trebuie sa urmeze caile de atac deschise de lege.

Dimpotriva, in situatia in care hotararea este afectata de o mica eroare, de redactare, ce nu afecteaza insa spiritul hotararii judecatoresti si solutia pronuntata, partea ce sesizeaza o astfel de eroare se adreseaza instantei care a pronuntat hotararea, in vederea indreptarii erorii materiale.